Conform estimărilor raportate de Fundația Italiană pentru Endometrioză, această afecțiune afectează 1 din 10 femei, dar cifra ar putea fi chiar mai mare. Ministerul Sănătății subliniază că 10-15% dintre femeile de vârstă reproductivă suferă de această afecțiune, cu un vârf între 25 și 35 de ani.
Vorbim despre o problemă destul de delicată și încă puțin cunoscută: încă nu este clar ce o cauzează sau ce legătură, dacă există, poate avea cu riscul de infertilitate. Ceea ce nu este îndoielnic este faptul că endometrioza este o boală feminină, tipică femeilor de vârstă fertilă, cauzată de acumularea de celule endometriale în afara uterului și nu în interior, așa cum se întâmplă în mod normal. Consecința este o stare de inflamație cronică care nu numai că provoacă dureri chiar severe, dar poate afecta și sistemul reproducător.
Endometrioza: ce este și cum să o recunoaștem
Prin urmare, endometrioza este o afecțiune cronică, pe termen lung, caracterizată prin prezența unui anumit tip de țesut în afara uterului sau în zone uterine în care nu ar trebui să fie în mod normal. În funcție de localizarea acumulării anormale, ne confruntăm cu diferite tipuri de endometrioză:
- adenomioza sau endometrioza internă, când țesutul endometrial se formează în interiorul uterului, în special în grosimea miometrului;
- endometrioza pelvinăexternă, atunci când endometrul este localizat pe peritoneul pelvin sau, în general, pe organele pelvine precum ovarele, vezica urinară, trompele.
De asemenea, vorbim de endometrioză externă în cazurile în care endometrul ectopic este localizat pe alte organe decât cele numite. Îl putem găsi, de exemplu, în ombilic, vulvă, pleură (membrana care căptușește plămânii), pericard (membrana care înconjoară inima), intestine sau în cicatrici, în special în abdomen. În general, cel mai frecvent tip de boală este cea externă și, în special, cea care implică ovarul, ligamentele uterine și peritoneul Douglas.
Simptomele endometriozei
Detectarea endometriozei nu este ușoară: mai ales până acum câțiva ani, nu era neobișnuit ca unei femei care se plângea de dureri abdominale severe în timpul ciclului menstrual să i se spună că exagerează. În schimb, Ministerul Sănătății sugerează să se sublinieze de la menarhă și de la primul raport sexual că durerea nu este „normală”, mai ales dacă în familie au mai existat cazuri de endometrioză. În acest caz, de fapt, riscul de a contracta boala crește de șapte ori.
Potrivit datelor Fundației italiene pentru endometrioză, într-un sfert din cazuri, boala se prezintă asimptomatic, în timp ce în procentul rămas, cele mai frecvente simptome sunt dismenoreea, sau menstruația dureroasă, și durerile pelvine. Unul dintre primele semnale de alarmă este într-adevăr durerea menstruală severă, care apare cu câteva zile înainte de debutul fluxului și continuă și după aceea. Pe măsură ce acumularea de endometru crește, durerea se intensifică, de asemenea, și crește în durată, până când devine un disconfort cronic, care se agravează în timpul ciclului menstrual sau în timpul ovulației.
Și mai semnificativă este dismenoreea atipică, adică durerea menstruală care nu apare în primele zile ale menstruației, ci între a treia și a patra zi după începerea ciclului. Acest lucru se datorează faptului că țesutul endometrial care crește în afara cavității uterine este în continuare afectat de ciclul hormonal și, prin urmare, crește, se dezvoltă și sângerează la fel cum ar face-o dacă ar fi în interiorul uterului. Sângerarea duce la iritarea semnificativă a peritoneului și, prin urmare, la dureri foarte puternice în această etapă a ciclului menstrual.
Alte simptome frecvente includ, după cum s-a menționat anterior, durere în timpul actului sexual, în special în faza pre și postmenstruală, dar și în timpul urinării și defecării. Unele paciente raportează, de asemenea, astenie, hipertermie ușoară și fenomene depresive.
Endometrioza, de fapt, este o afecțiune care înrăutățește semnificativ calitatea vieții unei femei, mai ales până când apare un diagnostic clar și se găsește un tratament eficient. După cum subliniază Ministerul Sănătății, se estimează că întârzierea diagnosticului pentru această boală este în medie de șapte ani și este adesea determinată de lipsa de conștientizare a ceea ce este endometrioza și de tendința de a subestima simptomele.
Cum se tratează endometrioza
În cazurile cele mai grave, endometrioza permite pacienților să beneficieze gratuit de anumite servicii de control de specialitate, deoarece această patologie este inclusă în lista bolilor cronice și invalidante din cadrul Nivelurilor esențiale de îngrijire.
Obiectivul, din punct de vedere al terapiei și al tratamentului, este eliminarea acumulării de endometru prin intervenție chirurgicală: tehnologia utilizată este laparoscopia. Prin operație, focarele bolii pot fi îndepărtate fără a afecta organele sistemului reproducător. Acest lucru, însă, nu este întotdeauna posibil, deoarece este o operație foarte delicată care trebuie evaluată de la caz la caz și împreună cu medicul.
Există, de asemenea, terapii alternative menite să reducă și să controleze durerea, cum ar fi cele care implică administrarea de contraceptive hormonale sau progestative, cum ar fi pilula, inelul sau plasturele transdermic. Riscul, evaluat din nou împreună cu medicul, este ca terapia să controleze durerea fără a eradica boala, ale cărei simptome vor reapărea imediat ce se întrerupe tratamentul.
Deoarece este vorba de o boală ale cărei cauze nu au fost încă identificate, este complicat să vorbim concret despre prevenire. Liniile directoare aleSocietății Europene de Reproducere Umană și Embriologie fac referire la beneficiul, încă nedovedit științific, al activității fizice regulate. Fundația Italiană pentru Endometrioză adaugă, pe de altă parte, cum chiar și o dietă sănătoasă, echilibrată, studiată împreună cu un medic expert în această patologie, poate fi de fapt un factor preventiv, dar și unul terapeutic. O alimentație sănătoasă, cu creșterea aportului de fibre și omega 3, poate contribui la reducerea intensității durerilor provocate de endometrioză.