Alimentele și băuturile procesate, gătite sau conservate necorespunzător pot declanșa o toxiinfecție alimentară, o problemă destul de comună și deloc îngrijorătoare, dar care nu trebuie subestimată, mai ales dacă provoacă un disconfort intens sau durează mai multe zile. Cum să o recunoaștem? În acest articol vom prezenta principalele simptome la care trebuie să fim atenți, vom examina posibilele cauze ale toxiinfecției alimentare, vom vedea când este recomandabil să consultăm un medic, vom analiza cele mai eficiente terapii pentru a accelera vindecarea și a favoriza recuperarea.
Ce este toxiinfecția alimentară
Intoxicația alimentară este o stare patologică, cu afecțiuni mai ales gastrointestinale, cauzată deingerarea de alimente sau băuturi contaminate. În majoritatea cazurilor, contaminarea este cauzată de bacterii – cum ar fi Salmonella și Escherichia coli -, de toxinele produse de acestea sau de virusuri, dar poate fi cauzată și de alte microorganisme, de exemplu paraziți. Substanțele chimice, cum ar fi medicamentele, metalele și pesticidele utilizate în agricultură, pot fi, de asemenea, la originea intoxicației. Există, de asemenea, alimente toxice în mod natural, cum ar fi ciupercile otrăvitoare și anumite specii de fructe de mare, care pot provoca intoxicații dacă sunt ingerate.
În limbajul comun, expresia „toxiinfecție alimentară” este utilizată pentru a se referi în mod generic la toate aceste situații, dar în realitate există diferențe: se vorbește de „infecții alimentare” atunci când boala este cauzată de ingestia de microorganisme patogene prin alimente contaminate, de „intoxicații” dacă tulburările se datorează toxinelor eliberate de organismele din alimente și de „toxine” atunci când problema apare din acțiunea combinată a bacteriilor și a toxinelor acestora. În majoritatea cazurilor, aceste afecțiuni nu sunt grave și tind să se rezolve în câteva zile, dar uneori tabloul clinic este mai sever și face necesară consultarea unui medic. Să vedem, așadar, cum vă dați seama dacă ați contractat o toxiinfecție alimentară și cum să interveniți.
Simptomele toxiinfecției alimentare
Simptomele toxiinfecției alimentare pot varia în funcție de microorganismele care au declanșat-o și de cantitatea de alimente sau băuturi ingerate. Cu toate acestea, în general, principalele afecțiuni cu care se manifestă aceste afecțiuni sunt de natură gastrointestinală și includ
- greață;
- vărsături;
- diaree (de asemenea cu sânge sau mucus);
- crampe stomacale și dureri abdominale;
- pierderea apetitului.
Pot fi prezente și simptome mai generale , cum ar fi:
- febră și frisoane;
- slăbiciune și oboseală, chiar foarte intense
- dureri musculare intense;
- dureri de cap;
- transpirație.
Unii agenți patogeni, de exemplu botulinum, pot provoca tulburări neurologice, în special
- probleme de echilibru
- amețeli;
- furnicături și amorțeală;
- vedere încețoșată sau dublă;
- stare de confuzie;
- convulsii;
- paralizie;
- dureri de cap.
În unele cazuri, cum ar fi în sindromul macrou, intoxicația se manifestă prin simptome care afectează pielea, cum ar fi eritemul și mâncărimea.
La cât timp după ingestia de alimente și băuturi apar afecțiunile? Perioada de incubație depinde de tipul de intoxicație. Cu toate acestea, în general, simptomele apar brusc și destul de repede, de obicei în câteva ore sau câteva zile, rareori în câteva săptămâni și, după cum vom vedea, tind să se vindece rapid, fără a necesita un tratament special.
Cauzele toxiinfecțiilor alimentare
Care sunt factorii și alimentele care pot declanșa toxiinfecția alimentară? După cum am menționat mai sus, în majoritatea cazurilor aceasta este cauzată de bacterii și viruși, dar se poate datora și paraziților, precum și substanțelor chimice din alimente. Contaminarea alimentelor și a băuturilor poate avea loc din diverse motive și în diferite etape ale producției și preparării acestora: carnea poate intra în contact cu bacteriile intestinale ale animalelor în timpul sacrificării, fructele și legumele pot fi cultivate în apă contaminată, toate alimentele pot fi contaminate pentru că nu sunt manipulate corespunzător, de exemplu dacă sunt atinse cu mâini sau ustensile de bucătărie murdare, sau pentru că sunt depozitate la temperaturi necorespunzătoare. Chiar și consumul anumitor alimente crude vă poate expune riscului de toxiinfecție alimentară: este cazul peștelui, stridiilor, cărnii, ouălor, fructelor și legumelor care nu au fost spălate perfect. Să vedem, așadar, care sunt principalele tipuri de toxiinfecții alimentare pe care le putem întâlni, care sunt microorganismele patogene de care sunt cauzate și care sunt alimentele cele mai expuse riscului.
Toxiinfecțiile alimentare cauzate de bacterii
Bacteriile care pot contamina alimentele și băuturile sunt multe. Iată care sunt cele mai frecvente.
- Campylobacter: tinde să se dezvolte în principal în carnea crudă sau insuficient gătită (în special carnea de pasăre), laptele crud nepasteurizat și apa nepurificată.
- Salmonella: de asemenea, pentru salmoneloză, riscul de intoxicație este legat în principal de consumul de alimente și băuturi crude sau insuficient gătite, cum ar fi ouăle, laptele și produsele lactate.
- Listeria monocytogenes: alimentele asociate în principal cu listerioza sunt laptele nepasteurizat, brânzeturile moi, peștele afumat, de exemplu somonul, produsele din carne prelucrate (crenvurști, hot dog, felii de carne și cârnați) și legumele crude preambalate, cum ar fi salatele la pungă.
- Escherichia coli: în majoritatea cazurilor, toxiinfecțiile alimentare cauzate de această bacterie sunt legate de consumul de carne insuficient gătită, legume proaspete și germeni, apă contaminată, băuturi și lapte crud nepasteurizat.
- Shigella: contaminarea cu această bacterie poate apărea dacă se folosește apă infectată pentru spălarea alimentelor, în special a fructelor și legumelor.
- Clostridium botulinum (botulinum): acest microorganism produce toxine botulinice responsabile de o boală gravă care se manifestă prin paralizie musculară. Unul dintre principalele riscuri în gospodărie este legat de consumul de conserve de casă preparate necorespunzător, cum ar fi produsele în ulei, de obicei sterilizate și depozitate necorespunzător.
- Bacillus cereus: această bacterie poate prolifera și produce toxine în special în cazul alimentelor depozitate necorespunzător, cum ar fi alimentele care nu sunt introduse în frigider imediat după gătire.
- Staphylococcus aureus: din nou, toxiinfecția alimentară este cauzată de dezvoltarea bacteriei și, în consecință, de dezvoltarea de toxine și afectează în principal alimentele bogate în proteine (produse din ouă, produse lactate, mezeluri, carne) păstrate la temperatura camerei.
- Histamina: intoxicația alimentară cauzată de bacterii include și sindromul macrou, o afecțiune care nu se manifestă prin simptome gastrointestinale, ci prin dureri de cap, erupții cutanate, mâncărimi, dificultăți respiratorii și tahicardie. Cauza, de obicei, este consumul de pește contaminat cu bacterii care, deși nu sunt patogene, sunt capabile să transforme histidina, un aminoacid care se găsește din abundență în unele specii de pește (în special în ton, macrou, sardine, sardine, hamsii), în histamină, o moleculă care în cantități mari este nocivă. Printre cauzele cele mai frecvente se numără proasta conservare a peștelui, de exemplu nerespectarea lanțului de frig pentru produsele proaspete și congelate, care trebuie menținute la o temperatură constantă pe tot parcursul ciclului lor de viață.
Intoxicații cauzate de viruși
Printre principalii viruși care pot provoca toxiinfecții alimentare se numără Norovirusul și virusul hepatitei A. Norovirusul este responsabil de gastroenterita virală, o infecție intestinală denumită în mod obișnuit gripă stomacală sau virus intestinal și legată de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu fecale: printre alimentele cele mai expuse la risc se numără stridiile sau crustaceele provenite din ape infectate. Pe de altă parte, virusul hepatitei A este cauza unei infecții hepatice contagioase care provoacă inflamarea ficatului și îi poate afecta funcția: și în acest caz, principalul risc alimentar provine din consumul de apă, pește și fructe de mare contaminate, un fenomen din păcate frecvent în țările în curs de dezvoltare cu condiții sanitare precare.
Toxiinfecția alimentară provocată de paraziți
Cel mai frecvent dintre paraziții care pot provoca intoxicații alimentare este Giardia lamblia, care poate fi prezent în apa contaminată cu fecale de la persoane sau animale infectate și în alimentele cultivate sau spălate cu apa respectivă.
Intoxicații alimentare provocate de ciuperci
Ciupercile pot provoca, de asemenea, intoxicații alimentare cu consecințe potențial foarte grave. Pe lângă speciile comestibile, există ciuperci toxice care pot provoca intoxicații cu efecte nocive sau chiar letale datorită prezenței toxinelor care rezistă chiar și la gătit. Se pot distinge două tipuri de intoxicații cu ciuperci.
- În intoxicațiile cu incubație scurtă (sau latență), simptomele apar între 30 de minute și 6 ore de la ingestie, se rezolvă în aproximativ 24 de ore și implică, în general, un risc scăzut: semnele cele mai frecvente sunt afecțiunile gastrointestinale (greață, vărsături, diaree, dureri abdominale), dar, în funcție de specia de ciupercă consumată, pot apărea și somnolență, agitație, convulsii, scăderea tensiunii arteriale, dificultăți de respirație și halucinații.
- Intoxicațiile de lungă incubație, precum cele provocate de Amanita phalloides, apar la 6-20 de ore după consum și pot provoca episoade repetate de vărsături și diaree, somnolență și convulsii, dar pot duce și la apariția unor probleme foarte grave, precum hepatită acută sau insuficiență renală, care pot pune viața în pericol. Acestea sunt cele mai periculoase intoxicații, deoarece apariția târzie a afecțiunilor poate determina persoana să continue să consume ciuperci toxice fără să fie conștientă de pericol, riscând astfel și mai mult.
Principala armă pentru a se proteja este de a culege numai ciuperci recunoscute ca fiind cu siguranță comestibile și, în caz de îndoială, de a le face verificate de un micolog profesionist înainte de a le consuma: la ghișeele micologice ale autorităților locale de sănătate este posibil să se primească sfaturi gratuite pentru a nu risca nimic. În plus, unele specii de ciuperci nu pot fi consumate decât bine gătite, deoarece conțin toxine care sunt foarte dăunătoare atunci când sunt consumate crude, dar care sunt distruse prin gătire, de aceea este important să solicitați și informații privind metodele corecte de preparare. În cele din urmă, chiar și ciupercile comestibile pot provoca disconfort dacă nu sunt perfect conservate, stricate sau infestate cu paraziți, sau din cauza intoleranței individuale, astfel încât este întotdeauna o idee bună să acordați atenție posibilei apariții a simptomelor după consum.
Remedii pentru toxiinfecția alimentară: ce să faceți și ce să evitați
În general, majoritatea intoxicațiilor alimentare nu necesită un tratament special: bolnavii se recuperează spontan în câteva zile, fără a fi nevoie să consulte un medic, cu excepția cazurilor specifice în care simptomele sunt deosebit de severe sau persistente sau intoxicația afectează categorii fragile, după cum vom vedea.
Înainte de toate, este important să beți multă apă pentru a reface lichidele pierdute prin vărsături și diaree, să vă odihniți, să mâncați alimente ușoare (cum ar fi orez și banane), dacă puteți face acest lucru, și să evitați alcoolul, cafeaua, băuturile gazoase și alimentele picante.
Remediile acasă, cum ar fi consumul de lapte, sunt inutile. Nu se recomandă blocarea simptomelor precum vărsăturile și diareea cu medicamente specifice, deoarece acestea sunt reacții naturale prin care organismul se debarasează de agenții patogeni responsabili de intoxicație: cu excepția cazului în care medicul recomandă acest lucru, este mai bine să le evitați.